vineri, 5 februarie 2010

Acum o saptamana am rugat cativa apropiati sa scrie fiecare un articol

Toate aceste articole vor forma o serie.

Pe primul din serie, asa cum a fost scris de Niki, il puteti citi integral in continuare.

Old Friend
Gandindu-ma la rugamintea lui Dany de a scrie pe blog mi-au venit in minte multe subiecte. M-am oprit zilele trecute cand am reintalnit un "old friend".
Dupa ceva timp petrecut impreuna am plecat cu o oarecare tristete.De ce? Pentru ca mi-am amintit de noi acum 6, 7 ani, de visele pe care le aveam si ni le impartaseam... mi-am reamintit si am simtit din nou emotiile pe care le aveam atunci cand eram siguri ca visele noastre sunt diferite. Ma uitam la el si-mi tot veneau in minte imagini cu el plin de viata, fresh si cu o dorinta puternica de a reusii, acea persoana puternica, plina de optimism si incredere in propriile forte. Am spus ca am plecat cu o tristete pentru ca nu am mai regasit nimic din acele vise in el! nimic din acel optimism doar o persoana si atat. Ma gandeam cat de mult se schimba oamenii, cate greseli fac, cum lasa toate visele in urma pentru a face ceva ce toata lumea face!...si de ce? Pentru ca e mai usor sa faci lucruri obisnuite decat sa ai propriul tau drum. Da este greu sa-ti indeplinesti visele mai ales in zilele noastre ..oare cati oameni pot spune cu adevarat ca au facut sau fac in viata exact ce si-au dorit? Unii ar spune ca le-a fost usor ...dar, daca este greu chiar trebuie sa renunti?
Eu cred ca nu trebuie sa renunti. Multi in ziua de azi nici nu mai au curajul de a visa crezand ca niciodata visele nu devin realitate mai ales daca nu ai pe nimeni care sa te incurajeze si toti iti spun sa cobori cu picioarele pe pamant, ca e prea greu si cu siguranta nu reusesti ...ca e imposibil.
Eu cred ca niciodata nu trebuie sa renunti la visele tale! chiar daca acum iti par imposibile. Niciodata nu poti sa stii unde te poarta drumul vietii. Trebuie sa-ti faci curaj si sa muncesti pentru indeplinirea viselor tale. Singura modalitate de a te mentine pe "linia de plutire" e sa-ti pastrezi optimismul si sa mergi mai departe. In acest fel nu o sa te trezesti la 50 de ani realizand ca viata a trecut pe langa tine iar tu nu ai avut curajul de a face ce ti-ai dorit.

3 comentarii:

Anonim spunea...

"Niciodata nu poti sa stii unde te poarta drumul vietii" Asta suna frumos :)

Si acum din ombladon: " Copii viseaza ca si noi, cand, stateam la colt cu pantalonii rupti in fund, sperand, dar mai bine visam, oricum n-avem nici jumatate din ce ne doream " :)

~from Akazuk

BeleauA spunea...

Amintirile sunt precum visele, iar visele precum sperantele. Toti visam sa facem ce dorim, dar cateodata nu ne reusesc toate, asta nu inseamna ca am renuntat la vise. Frumos articol ai scris Cristina, imi place si continua tot asa.
Cu drag
Alexandru Belei

Anonim spunea...

Foarte frumos articolul, putin "visator" cei drept dar cred ca am inteles esenta lui .. si anume sa nu renunti la vise no matter what..sunt total de acord cu asta, de mic am fost invatat sa fac tot posibilul sa-mi ating telurile, problema principala din punctu meu de vedere care te opreste sa-ti atingi toate visele si dorintele este societatea egoista si puerila in care traim. Pace ! Razvan