O alta intamplare, un alt an in calendar...

Era ca intr-o poveste, dar nu visam. Si eram fata in fata cu ea, care ma privea dezaprobator. Ii puteam citi in ochi: "Esti exact ca el". Nu trebuia sa mi-o spuna, era evident ca la asta se gandea. Si eu stiam ca asa era. Stiam cu cine ma compara si avea dreptate, eram ca el, numai ca eu aveam cu totul alta motivatie. Dar ce mai conta motivatia? O dezamagisem si stiam asta. Dar cred ca a fost cea mai buna decizie in acel moment, sa parasesc drumul care nu ducea nicaieri si sa urmez o alta cale, in speranta ca ma va duce undeva. Sunt mai fericit acum? Poate ca nu, dar trebuia sa trec mai departe... 

Povestea asta se incheie aici, dar tot aici incepe o alta. Pe care poate o sa o impartasesc cu voi, candva... 

PostScriptum. Poate ce-am scris aici par aberatii fara sens, dar trebuiau scrise, pentru ca ma simteam cumva dator...