Continuam seria...

Atunci cand am postat articolul scris de Niki, am promis ca voi face o serie de articole scrise de catre prieteni/prietene. Asa ca azi, in continuarea seriei, postez articolul scris de Bendis:

Iubire sau utopie?

Voi incepe cu un citat “NU va lasati inselati de aparente, de vorbe; judecati dupa fapte si veti fi siguri ca, de veti cauta un sculptor, nu veti da peste un taietor de lemne.”
Toate ne dorim o dragoste aproape perfecta si aceasta dorinta ne este alimentata de romane de dragoste, filme romantice sau relatii din viata reala cu happy end. Si ce facem cand descoperim in omul de langa noi idealul a tot ceea ce insumeaza aceste povesti? Intalnim in sfarsit baiatul perfect, cu principii, cu o scara de valori ridicata, care stie cum sa se poarte cu o fata, mereu atent la nevoile ei, romantic, care stie sa aprecieze persoana de langa el daca aceasta o merita, protector, sensibil... cred ca stim cu totii ce se intampla in acest caz. Tu, fata credula incepi sa-l vezi ca si pe printul minunat din povesti si ii dai toata dragostea ta fara nici un fel de rezerve. Si atunci lumea ta se transforma intr-o poveste frumoasa, asa cum ti-ai dorit si ai asteptat din totdeauna. Pentru tine nu mai exista cuvantul "EU", acum devine "NOI" si lumea e doar a voastra.
Toate bune si frumoase pana aici. Trece un an, mai trece unul si inca unul si intr-o zi afli ca povestea ta, pe care ai construit-o pas cu pas deodata se darama. Jumatatea ta te-a inselat cu o alta.
Desi el era mereu moralistul din relatie, omul care nu gresea niciodata si cu fiecare ocazie iti arunca principiile lui solide despre moralitate in fata, uneori facandu-te sa te simti inferioara, ei bine, tocmai ultimul om de la care te asteptai la o asemenea fapta este cel care a uitat intr-o secunda tot ce te-a invatat pe tine sa nu faci intr-o relatie. Acum realizezi ca acest om perfect era creat doar de imaginatia ta, adevaratul caracter, aratat de faptele lui, fiind in totala contradictie cu ceea ce ai vazut pana atunci. Te uiti la el si nu iti vine sa crezi ce se ascunde sub masca pe care acum si-a dat-o jos. Ochii aceia care inainte te priveau cu duiosie, acum o fac cu ironie, buzele cu care iti spunea cuvinte frumoase si te saruta, acum parca te mint, toate atingerile lui acum se transforma in gesturi false. Tot universul tau se clatina cand afli ca, de fapt, nu esti norocoasa care a intalnit o iubire adevarata. Era doar un bun actor. Cand piesa a luat sfarsit si masca i-a cazut, iti dai seama ca pe omul din fata ta, pe care nu-l mai vazusei pana in acel moment, nu-l mai poti iubi ca si pe celalalt. Acum nimic nu mai are sens pentru tine...

P.S
‘’Teatrul are o particularitate surprinzătoare: un actor talentat întâlneşte întotdeauna un spectator inteligent.’’